CAPITALÍSM = Sistem politico-economic care se întemeiază pe proprietatea privată asupra mijloacelor de producție și de schimb.(DEX)
Sau :
Wiki says: Capitalismul este un sistem economic care se distinge prin proprietatea privată asupra factorilor de producţie precum şi prin producţia pentru o piaţă care stabileşte preţurile. Capitalismul presupune organizarea economiei bazată pe:
- propritate privată
- libertatea producţiei şi a comerţului având ca scop obţinerea profitului.
Ei bine, ţinând cont de aceste lucruri, m-am gândit să arunc o privire asupra capitalismului românesc din '89 şi până azi. Acum totul ni se pare firesc şi normal dar acum 20 de ani totul era cu adevărat minunat şi nou.
"La vremea lor, jocurile Bingo deveniseră un adevărat fenomen social”, spune Petrişor Obae, jurnalist la www.paginademedia.ro. El crede că o revenire a emisiunilor de tip Bingo este, acum, „aproape imposibila”. „Se poate, dar în mod sigur nu la amploarea de atunci. Societatea a evoluat, domeniul privat s-a dezvoltat simţitor, iar gradul de naivitate a românilor s-a mai diminuat."
2. Carrefour în România!!
Când vine vorba de cumpărături, România se poate lăuda cu o paletă largă de forme de comerţ, mai ales după căderea regimului comunist. Aş începe cu talciocurile sau târgurile. Mai ţineţi minte cum îşi expuneau vânzătorii marfa adusă din Turcia pe capotele maşinilor în târg? Ca să nu mai aduc vorba de chioşcurile albe sau buticurile care au ieşit ca ciupercile după ploaie în mai toate intersecţiile importante din Bucureşti. Unde te uitai numai tonete albe din PVC vedeai. Apoi magazinul "de la parterul blocului". Asta chiar a fost o minune. Nu mai trebuia să mergi până în centru sau la piaţă ca să îţi faci cumpărăturile. Cobori frumos la parter şi îţi iei ce ai nevoie. :)
După care au apărut en-gros-urile, de unde se aprovizionau comercianţii mai mici sau mai mari dar şi cei în căutare de preţuri scăzute. Aşa a luat naştere Europa sau Doraly. Ce să mai vorbim de Metro. Când a apărut în 1995, a provocat isterie printre comercianţi şi nu numai. Apoi în 2001 a ajuns, în sfârşit, Carrefour în România. Se videau zilnic camioane de banane, zeci de mii de croissante, papuci de casă, tone de zahăr şi ulei, mii de televizoare...Clienţii erau încântaţi că găseau totul într-un singur loc, un loc prietenos luminos şi colorat cum nu au mai văzut până atunci (să nu mai vorbim de degustări). Carrefour-ul nu mai este de mult un simplu loc unde mergi şi cumperi ce îţi trebuie pe acasă. În Carrefour mergi să socializezi, să plimbi căruţul printre raioane, să admiri noutăţile sau să asculţi muzică. Încet încet au intrat pe piaţă şi alţi retaileri : Mega Image, Cora, Auchan, Real sau Kaufland.

4. Bună seara Bucureşti! Bună seara România!
Pe Andreea Esca şi replica ei vestită din momentul lansării Pro TV nu aveţi cum să le uitaţi. Ţin minte ce frumos era totul pe Pro. Colorat, apetisant, programe numai unul şi unul, comedii, drame, thriller pe toate gusturile. Nu aveai ce să-i reproşezi. Acest canal era făcut să raspuna dorinţelor audienţei. Primul post comercial din România a lansat trenduri, a adus Sf. Valentin în România, a iniţiat "Generaţia Pro" şi au difuzat concursuri ca "Roata Norocului" sau "Ştii şi câştigi". Şi asta este numai o mică parte...(completaţi voi cu ce vă mai aduceţi aminte):P
5. Dozatoarele TEC şi hamburger-ul cu cartofi prăjiţi
Unde îşi dorea cel mai mult să ajungă românul după 90? În State! Acolo era laptele şi mierea! Şi dacă nu a fost posibil sau nu au câştigat la loteria vizelor au adus o părticică din State în România. Aşa a apărut Mcdonalds. Chifteaua şi cartofii prăjiţi i-au adus pe americani în România dacă invers nu s-a putut. Gigantul american a deschis primul fast-food de pe piaţa românească în iunie 1995, la parterul magazinului Unirea, din centrul Bucureştiului. Acum există peste 60 de restaurante în toată ţara. Acum un hamburger nu mai reprezintă nimic ieşit din comun. O simplă chiftea care îţi astâmpăra foame repede.

Michael Jackson a fost primul star mondial care a concertat în România după Revoluţie. Stadionul „23 August” s-a dovedit neîncăpător pentru cei 70.000 de fani care s-au înghesuit să vadă spectacolul. Românii au fost impresionaţi de spectacolul de lumini cu lasere, fumigene, cascadorii, efecte speciale, costume sclipitoare care se schimbau la fiecare piesă, dansuri fără oprire şi gesturi provocatoare. Fanele leşinau, iar cele care se ţineau cu firea nu se puteau abţine să nu-şi smulgă părul din cap, urlând „Michaeeeelllll!”. 1 octombrie 1992 a fost o zi istorică pentru tinerii din România. Fanii l-au aşteptat pe Michael Jackson la aeroport, iar televiziunile au început sa difuzeze reportaje legate de sosirea lui. Toate fetele care priveau concertul la televizor, in frunte cu mine, au invidiat-o pe fata din public care a urcat pe scena, a dansat cu Michael si la sfârşit l-a sărutat, in delirul mulţimii. Vei ramane mereu in sufletul nostru :*

Pupicei:*
MS
P.S - Mi-am adus aminte de o mare invenţie a capitalismului - creditul :P. Şi de una şi mai tare livrarea mâncării la domiciliu. Ca sa nu mai vorbim de guma Turbo si de desenele animate, Sailor Moon sau Sandy Bell. Dacă am mai uitat ceva important vă rog pe voi cititorii mei să adăugaţi ce vă mai trece prin minte legat de acest subiect. Mulţumesc :)
Un comentariu:
Sunt curios cum ar fi arătat internetul în România dacă ar fi fost Ceaşcă încă la putere... :-?
Trimiteți un comentariu